MOSULE , NU MA UITA !

       

.  .https://www.youtube.com/watch?v=u-YYRWfvnLo&index=3&list=PLuwoVjsOHNnmNI5TfbySO2i-vvPUyDu1b

 

Mos Craciun cu plete dalbe
Vino iara pe la noi,
Chiar de iarna nu e iarna
Si copiii au  copii.

Asa cum cu ani in urma
Niciodata n-ai lipsit,
Cand iarna era chiar iarna
Si noi toti eram copii.

Si adun-ne daruri multe
Si acum ca si atunci,
Cand in soapta-ti recitam
Si cu frica iti cantam,
Ca tu sa ne tot dai
Tot ce prin sac aveai ,
Masinute sau papusi
Fulare , caciuli , manusi ,

Vino Mosule si da-ne
Amintirea acelor ani ,
Nu-mi mai trebuie acuma
Nici fulare , nici manusi ,
Nici bomboane , nici papusi .

Eu as vrea ca tu sa-mi dai
Daruri fara de pereche ,
Care nu sunt de vanzare
Si de aceea au valoare

Fericire , sanatate ,
Ca-i mai buna decat
Toate ,
Ganduri bune
Si multi ani .


                             

 

PERLE DE MARE

....pentru ca sunt rare si pentru ca sunt rare ,sunt scumpe . Nu , nu va ingrijorati nu vreau sa mi le atarn la gat , vreau doar sa le gasesc si sa le admir . Pierdute in mare , imbratisate de valuri, cand mai domol cand mai furtunos , scaldate intr-o mare de soare si din cand in cand zburlite de pale de vant cele doua perle ale Mediteranei isi asteapta cu bratele , dar mai ales cu inima  larg deschisa vizitatorii , tipic spiritului meridional . Cine sunt ele - una este visul oricarui  calator care ajunge pe aceste meleaguri , cealata este secretul bine ascuns al italienilor .

     Capri - nume care te face sa visezi- mare ,soare,valuri, legende pierdute in negura vremurilor de cand Ulise plecase in aventura vietii sale ,urmasi ai lui Ulise veniti sa testeze pe propria piele puterea cantului sirenelor , ce se ascund de veacuri in stancile emblema care strajuiesc insula si tasnesc falnice din mare spre orizont - Faraglioni .Azi singurile sirene care rasuna sunt cele ale vapoarelor , care acosteaza necontenit in micul port  Marina Grande , descarcand valuri , valuri de turistii de o zi ,ce anima insula de la primele ore ale diminetii , lasand-o sa se odihneasca cand inserarea se asterne. .intocmai ca fluxul si refluxul Mediteranei ce scalda tarmurile incarcate de istorie si istorii ale mult iubitei perle cufundata intr-o mare de azur .
      Din timpuri imemoriale Capri i-a atras mai intai pe greci care i-au lasat mostenire numele . Capri, apoi pe romani de la care am primit o mostenire mai concreta , mai palpabila - superbele gradini ale lui Augustus fiind cele mai cunoscute , apreciate si vizitate . Din aceste gradini se deschide o priveliste feerica asupra marii si tot de aici se pot ,,sfida ,, cel mai bine temutele Faraglioni  toti cei care au ajuns aici se cheama ca au rezistat cu succes glasului ademenitor ale fiicelor marii . .Au urmat apoi de-a lungul veacurilor mai toti bogatasii vremurilor , aflati doar in trecere sau aciuiti pe aici . Printre ei si prozaicul constructor german de tunuri Krupp care a lasat posteritatii o mostra a lucrului bine facut , atat de consacrat spiritului german - Via Krupp - un drum in serpentina care coboara de la resedinta sa direct la mare  in portul Marina Picola . Intradevar o capodopera a ingineriei si inventivitatii umane, o imagine deosebit de spectaculoasa . Figura emblematica ramane insa, fara doar si poate, cea a romanticului viking , care dupa ce a vazut insula s-a indragostit iremediabil de ea si in cele din urma si-a dus la bun sfarsit visul . Visul sau implinit de ieri reprezinta giuvaerul inulei Capri de azi - enigmatica , romantica si poetica vila de la San Michele , cocotata in cel mai inalt punct al sau pentru ca sa ofere o perspectiva de neuitat oricarui vizitator . Este vorba desigur de Axel Munthe si mult iubita sa casa , devenita ,, personj,, central al romanului biografic Cartea de la San Michele. Pentru mine ca iubitor de frumos, dar si ca medic acesta a fost punctul de maxim interes . Drumul pana la vila este o feerie , vizita casei o lectie de decenta si bun gust , desi proprietarul era la vremea sa unul din cei mai bogati medici , era medicul personal al personalitatilor celebre ale vremii , a avut un succes enorm si bani pe masura.Cu acesti bani si-a implinit visul , iar la moartea sa a lasat casa locuitorilor insulei Capri ,ca semn de inalta pretuire si iubire ce le-a purtat . .Plimbarea prin gradinile vilei este o incantare a sufletului si a ochiului - liniste , vegetatie luxurianta si o panorama de neuitat , avand ca actor principal marea de un albastru ireal , greu de imaginat pentru cei care nu  l-au vazut si imposibil de uitat pentru cei care au avut norocul sa-l vada . Desigur grota albastra este o alta mare atractie , pe care de aceasta data am ratat-o ,marea extrem de agitata facand vizita imposibila  Acestea ar fi principalele atractii , vazute prin ochiul si obiectivul meu . In rest stradute cu iz medieval si deci deosebit de romantice , dar si o vegetatie ce se revarsa din toate colturile ingropandu-te int-o mare de verde . Tot ce am spus pana acum este stiut si rasstiut , se gaseste in carti se citeste in ghiduti turistice si mai ales se constata la fata locului , insa cel mai semnificativ amanunt in legatura cu insula Capri este unul pe care putini il stiu. Capri este  de fapt un bolovan , nascut din mare , care la fel ca si Malta nu are pe suprafata sa niciun firicel de apa .Tot ce se gaseste pe insula in materie de vegetatie  este rodul muncii si imaginatiei omului . Din truda locuitorilor de a procura ,economisi si depozita apa este fermecata privirea valurior nestavilite de vizitatori avizi de frumos . Sursele de apa sunt variate , desalinizarea , transportul cu vapoarele( , de aceea cand este furtuna pe  mare apa potabila devine o mare problema) si sisteme ingenioase de colectare a apaei de ploaie , atat cat este ea . Un exemplu de inginerie si inventivitate , mostre de netagaduit a stramosilor romani . Acesta este desigur motivul principal pentru care Capri este o destinatie scumpa. Capri unde viata da in clocot este practic lipsita de principala sursa a vietii iar pentru obtinerea sa se fac eforturi considerabile .
     Secretul bine pastrat al italienilor este o alta insulita la distanta de 2 ore pe mare de Capri -Ischia .. Ea este sora mai mica si mai napastuita a celebrei Capri , ce sta cuminte in umbra suratei mai mari si mai celebre . Pentru italieni insa este insula de suflet , asa cum se intampla de cele mai multe ori cu copilul mai plapand .Diametral opusa suratei mai mari , Ischia este mai salbatica ,mai putin invadata de turisti galagiosi si cel mai important ,-cu o comoara ce o fac sa se inverzeasca de invidie pe sora sa mai mare - APA . Ischia este paradisul izvoarelor in general si a celor  termale in special  , ce atrag turisti dornici  de intinerire de pe tot mapamondul . Acest lucru explica vegetatia luxurianta ce stapaneste insula , abundenta parcurilor termale si a gradinilor botanice si tropicale cu vegetatie ce te fac sa te intrebi daca asa o arata oare paradisul .. De binefacerile apei de Ischia m-am convins pe propria piele ca sa zic asa , cand am constat ca dupa primul dus m-am pomenit cu o piele ca de bebelus , cremele de corp devenind un accesoriu complet inutil pe toata perioada sederii mele acolo si ceva timp dupa . Dupa ce am dat o raita si intr-un parc termal am simtit ca am intinerit cu 20 de ani . . Eu neavand probleme articulare nu m-am putut pronunta asupra binefacerilor terapeutice , dar cei care au, sustin ca dupa o vizita la un astfel de parc toate durerile dispar ca prin farmec. .Bazine frumos amplasate ,dispuse in terase cu apa a caror temperatura variaza de la 34 -42 grade  , instalatii de hidromasaj subacvatice , care nu te mai lasa sa iesi din bazine , un ambient in care vegetatia este la ea acasa , cum altfel,si terase unde te poti destinde si-ti poti  improsparta fortele, fac ca o zi petrecuta aici sa ti se para extrem de scurta . In rest localitati pitoresti cu aer medieval , ce strajuiesc mai ales coasta , soare , flori de toate tipurile , culorile si mai ales mirosurile , care dau un parfum irezistibil si de neuitat acestei mici perle pitita in azurul Mediteranei . In incheiere ce pot sa spun decat Ciao Italia ci ne rivediamo subito .

rivediamo subito .

PAX TENEBRES LUX

  http://vplay.ro/watch/qnj57y39/

   Zi de vara ,in mijloc de   octombrie , Vezuviul dormiteaza linistit , motiv pentru care activitatea de la suprafata sa este febrila  . Un neintrerupt  dute-vino de autocare ce duc si  aduc   grupuri de turisti la poalele muntelui -vulcan . Printre ei ratacita  si eu . Prima impresie care ma loveste direct in fata   trezin-du -ma  de-a binelea , pentru ca ora era destul de matinala  , dar ma si surprinde  ,  este..... culmea  culmilor , aerul proaspat  de .... munte .  A doua un Italian sugubat , care ma fericeste , fara drept de apel cu un toiag ,si dispare inainte de a apuca sa protestez si sa refuz ajutorul inopinat , in vreun fel . Desi la Napoli era soare , cald  si senin , aici la  peste 1000 de metri este un fel de ceata si mult mai rece . Dupa ce ma dezmeticesc, ma uit in jur-  la dreapta , in vale pulseaza viata - asezari ce se intrezaresc in departare cu oameni curajosi in inconstienta lor , incapatanandu-se sa sfideze moartea in fiecare zi , pentru ca desi Vezuviul pare ca doarme  linistit , in maruntaiele sale nu e linistit deloc , fierbe la foc mocnit si din cand in cad se gaseste sa dea  in clocot . De-a lungul veacurilor acest lucru s-a intamplat de cateva ori , cel mai memorabil  si rasunator eveniment de acest fel petrcandu-se  cu siguranta in vara  anului 79 cand Pompei , Ercolaneum si Stabia trei prospere dar  cvasinecunoscute localitati romane ,  au fost practic  sterse de pe fata pamantului   in  doar cateva ore , pentru mai bine de o mie de ani , cucerindu-si insa in acest  tragic mod celebritatea si nemurirea  . Dincolo de micile asezari de la poalele sale , marea cea mare - singura scapare in caz de urgenta , pentru milioanele de suflete ce  isi forteaza zilnic  norocul ,  pentru ca paienjenisul de sosele si autostrazi ,desi bine dezvoltate si intretinute , se estimeaza ca nu ar putea face fata exodului de refugiati in cazul unei noi eruptii .Iar o  noua eruptie  este doar o chestiune de timp , azi , maine ...poate poimane , dar sigur ziua aceea va veni conform previziunilor expertilor .  La stanga,  tasneste falnic spre cer   temutul Vezuviu ,  impodobit cu resturi de lava din care mai toti turistii se bulucesc sa smulga cate o bucata  , martora suprema si de netagaduit  a intalnirii  respectivului   temerar cu monstrul adormit . In fata ,drumul  ce serpuieste abrupt si prafuit  drept  spre  teasta vulcanului. Dupa primii  pasi vitejesti in cucerirea sa , ma dumeresc de utilitatea  ciomagului hulit si-l privesc , daca nu chiar cu simpatie macar  cu  mai multa indulgenta   . Totusi nimic din ce vezi in jur , nu tradeaza forta distructiva a  temutului vulcan , daca n-ai sti ce si cum,  te-ai crede pe coasta unui munte oarecare,  nici prea inalt, pentru ca masoara doar 1200 de metri in inaltime , nici prea periculos pentru ca poteca este larga si sigura , nici macar din cale afara de spectaculos pentru ca vegetatia desi bogata la poale , se rareste pana la disparitie spre varf . Doar panorama ce se vede in departare iti taie din cand in cand respiratia , pentru ca este intradevar spectaculoasa . , micile asezari incorsetate intre  coasta domoala a muntelui si valurile marii , dau un farmec aparte intregului tablou , greu de reprodus in cuvinte , dar si de imortalizat in imagini , pentru ca de regula conditiile meteo nu prea sunt propice unor fotografii reusite . Asa ca tot ce-ti ramane de facut este ca pe parcursul urcusului , care-ti cam scoate sufletul , si -ti antreneaza muschii , sa te opresti din cand in cand ,sa-ti clatesti ochii cu  peisajul  demn de o carte postala,  pe care apoi  s-o incui  pentru totdeauna in cutia cu amintiri frumoase Dupa jumatate de ora de opinteli si lupte cu abrupta carare ,te poti declara invingator in batalia cu infricosatorul  vulcan, pentru  ca  in timp  ce el trage un pui de somn, tu te-ai furisat tiptil chiar in    ,,capul rautatilor sale,,  de unde-i zambesti triumfator , in timp ce dai ocol mult temutului sau crater . Te afli in sfarsit  in crestetul sau, primejdiosul  loc de unde din cand in cand  Vezuviul trimite spre cer  nori de cenusa, scuipa  limbi de foc, iar in pamant  traseaza carari de lava . Astazi insa nici urma de asa ceva ,doar cateva  rafale de vant te intampina neprietenose , sfichiuindu-ti fata si derajandu-ti frizura ,  palida urma a ceea ce reprezinta forta sa distructiva  in zilele sale de ,,glorie ,,atunci  cand monstrul ce astazi picoteste  linistit, catadicseste sa se trezeasca la viata, spre  a semana foc , groaza  si moartre in jur  . Vezuviul cu siguranta este  muntele cu o mie de fete,  osciland mereu  intre inger si demon . Vazut si imaginat de fiecare functie de ceea ce vede cu proprii  ochi, atunci cand ajunge    sa-i priveasca drept in fata  haul , in timp ce  da o tura craterului ,  si ce-si imagineaza cu ochii mintii atunci cand calatoreste pe aripile istoriei sale, pe cat de zbuciumate pe atat de rasunatoare . Gandindu-ma la Vezuviu ca la un vulcan , eu nu mi-l pot imagina decat ca o imensa oala sub presiune ,ce a dat in foc , parjolind totul in jur , intocmai ca imensul cazan din talpa iadului  Vazindu-l de aproape , nimic inspaimantaor nu-mi inspira . Glasurile vesele apartinand  turistilor   ce se plimba si se imortalizeaza  in voie pe coama sa plesuva  , grupurile de alpinisti temerari  hotarati sa-i violeze craterul ,asezarile idilice pulsand de viata  ce-l inconjoara la poale si vita de vie care se catara in  voie impertinenta pe coastele sale  domoale , imi intareste imaginea de perpetua dualitate  cu care l-a fericit mama natura atunci cand l-a zamislit  Acest lucru nu este doar rodul imaginatiei mele, el este sustinut de date si cifre cat se poate de elocvente si credibile . Pe de o parte sunt glasurile oamenilor de stiinta care sustin sec ca forta malefica a vulcanului insumeaza peste o mie de bombe atomice la un  loc. Pe de alta parte avem marturiile celor care au trait , descris si lasat posteritatii datele eruptiei din anul 79  Norul de cenusa s-a ridicat la peste 1000 de metri , a ajuns pana la Roma , in Sicilia si pe coastele Africii si a facut ca timp de cateva zile in zona sa domneasca intunericul absolut In doar cateva ore asezarile romane Pompei , Herculaneum si Stabia  au fost sterse de pe fata pamantului , fiind ingropate intr-un strat de cenusa  si material piroclastic , gros de 5 metri pentru aproape 2000 de ani.O mare catastrofa pentru toti cei  care au trait evenimentul , dar o incomensurabila mostenire lasata umnitatii , despre ceea ce a insemnat civilizatia antica , asa cum nu mai exista altundeva . Cea mai autentica fresca a Imperiului Roman . Paradoxal Vezuviul si de aceasta data nu s-a dezis de dualitatea pe care i-am atribuit-o . Ucigasului nemilos  , cu sange rece  si  forta herculiana ,care  in doar cateva ore a reusit sa secere peste  5000 de vieti, numai in Pompei , sa sadeasca spaima in restul  locuitorilor celui mai mare imperiu pe care l-a cunoscut omenirea   si sa scufunde intr-o mare de cenusa si uitare  timp de  doua milenii ,cele trei  asezari romane , opunandu-i -se   peste veacuri cel dintai fotograf al umanitatii , ce a  reusit sa  imortalizeze  cu ajutorul  peliculei  groase  de cenusa ,  ca intr-un film de ieri sau un card de memorie de azi , un numar imens de imagini ce  surprind viata antica in toata maretia , splendoarea, autenticitatea  si  aspectele sale, dar  si cel mai iscusit  profesor de istorie  , pentru ca o vizita la Pompeiul asa cum ni l-a  lasat mostenire Vezuviu ,   face cat 1000 de lectii de istorie . De aceea calaul  Vezuviu si inocenta sa victima Pompei vor ramane  pe vecie  inlantuite  atat geografic , dar mai ales istoric , intocmai  ca intr-un nefericit mariaj  Este imposibila o escaladare a muntelui Vezuviu de azi , fara sa-ti amintesti de victimele Pompeiului de ieri ,dupa cum este imposibila  o vizita a Pompeiului de azi, fara sa te gandesti la Vezuviu -vulcan de ieri, care o face   posibila .  Despre forta distructiva a Vezuviului s-au straduit  sa vorbeasca diverse  filme , Incercarile au fost numeroase , unele asa cum este documentarul BBC pe care-l  voi  posta chiar reusesc sa o faca cu foarte mult profesionalism si succes , altele cum este si  ultima productie americana, intitulata Pompei nu urmaresc decat sa obtina maximul de profit de pe urma titlului ales , in rest filmul nereprezentand nimic , nici d.p.d.v.artistic nici din punct de vedere istoric . , doar  o interminabila  si neplauzibila paruiala intre gladiatori si asupritorii romani ,  pe fondul unor efecte speciale grosolan  masluite cu tehnica actuala si  pigmentate cu niscavai scene  romantice ,  intru agatarea publicului adolescentin  feminin. . Daca forta malefica a vulcanului si tragedia umana ce i-a urmat ,   o voi lasa in seama productiilor cinematografice mai sus amintite , pentru ca o reflecta extrem  de bine , eu ma voi concentra pe mostenirea lasata umanitatii de catre   ineditul si neasteptatul stramos al fotografului modern  , Vezuviu  .Dupa ce am admirat privelistea ce se deschidea in vale din varful vulcanului , am dat un ocol craterului , ce -mi parea total inofensiv acum , am imortalizat momentul pe cardul de memorie si am lasat o cicatrice in trupul muntelui , caznindu-ma sa  smulgand un ciob de lava  solidificata , simbol   mai degraba al  razbunarii si solidaritatii mele cu toate victimele nevinovate ce le-a facut de-a lungul timpului  ,decat   dovada a cuceririi sale pe timp de pace , am parasit cu oarecare strangere de inima monstrul, stiind ca urma sa-i vizitez victima - orasul roman Pompei . A vizita sau a nu vizita Pompeiul atunci cand te gasesti pe coasta Amalfi ? , acesta este una dintre cele mai acerbe dileme cu care se confrunta majoritatea celor  ajunsi aici . Cand atatea frumuseti te inconjoara din toate partile , de ce sa pierzi o zi printre  niste ruine uitate de Dumnezeu   ?, s-ar revolta  iubitorii de arta si natura pe buna dreptate . Esti doar la o azvarlitura de bat de cel mai bine conservat sit arheologic  din lume si nu te induri sa rupi cateva ore pentu a  vedea cum traiau stramosii tai  ? s-ar  intrista  iubitorii povestilor cu imparati si gladiatori , la randul lor . Decizia  nu este usoara , eu insa pot spune ca din oricare tabara ai face parte , o vizita la Pompei nu te va dezamagi si cu singuranta la sfarsitul ei vei pleca de acolo mult mai bogat atat din punct de vedere cultural cat si spiritual .  In ce ma priveste lucrurile erau foarte clare   , a ajunge in aceste locuri si a nu vizita Pompeiul ar fi fost ca si cum m-as fi dus la Roma fara sa vizitez Vaticanul asa incat corul iubitorilor de frumos si natura m-a lasat total indiferenta .Dupa ce Vezuviul si-a dus la bun sfarsit ,,opera ,,,ingropand sub un morman de cenusa cele cateva orase romane, s-a dus linistit la culcare pentru aproape 2000 de ani . In acest timp peste asezarile atat de greu incercate  s-a asterrnut  mai intai noaptea  si apoi  incet , incet  uitarea . O noapte ce a durat tot aproape 2000 de ani,mai exact pana in anul 1748 , cand  orasul adormit a fost trezit din somnu-i milenar , intunericul fiind strapuns  de primele raze de lumina cu ocazia unor sapaturi absolut intamplatoare . Astfel a fost descoperita cea mai mare surpriza ce-a rezervat-o istoria, omenirii , pentru ca atunci cand a fost  dezgropat , timpul si colbul  stersesera complet Pompeiul atat  de pe fata pamantului cat   si din amintirea umanitatii   Asadar dupa aproape doua mii de ani de intuneric ,din nou lumina in mult incercatul Pompei si celelalte doua localitati invecinate - Pax tenebres lux , cum ar spune locuitorii vechiului Pompei, daca ar putea vedea si vorbi din negura timpului . De cand a fost descoperit, sapaturi s-au facut in mod constant ,insa desi  se intinde pe o suprafata de cateva hectare ,  nu s-a  reusit inca  scoaterea   la lumina  a intregii asezari .  Asadar Pompeiul  nu reprezinta doar cel mai bine conservat sit arheologic din lume , este si cel mai vast, dar  si  unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale Italiei .Acestea fiind zise intrebarea care se pune nu ar trebui sa fie daca sa vizitezi sau nu Pompeiul? ,ci cand si cum ar trebui sa vizitezi Pompeiul pentru  ca sa fii cat mai castigat de pe urma acestei vizite? . Cand ?oricand vrei tu , numai vara nu . Cum ?, oricum vrei tu , dar cel mai indicat ar fi in grup organizat cu ghid , din cauza suprafetei extrem de vaste , foarte greu de explorat  si cuprins in punctele esentiale de unul singur, daca nu o cunosti . Nu trebuie sa-ti lipseasca apa , palaria si ochelarii de soare si haine cu maneca sa te protejeze de soare ,chiar si in extrasezon . La mijloc de octombrie , cand am fost eu ,era la fel de cald ca in mijlocul verii la  noi . Acestea fiind zise sa facem un salt in timp si din anul 2014 sa pasim  direct  in 79,  din plina epoca moderna sa ne intoarcem in epoca romana  , altfel spus .Dar acestea intr-o alta postare . Pana atunci poate va faceti timp sa vizionati documentarul BBC , merita .https://www.youtube.com/watch?v=XHE1DvsM0ek&index=8&list=PL9E0EF574D1E18CFB